joi, 10 august 2017



          Amenajarea unui teren in panta

    Proiectantul poate exploata un profil de teren similar printr-o adaptare sau modificare a pantei pentru a mentine sau a urmari perspectiva, asigurand si o protectie sporita.
    Daca panta creste si descreste sunt indicate taluzurile si treptele, putandu-se executa si o terasa. Daca inclinarea pantei e prea abrupta pentru trafic, accesul se face de-a lungul curbelor de nivel.
    Amenajarea in panta poseda o calitate peisajistica dinamica. Introducem forme indraznete, planuri unghiulare, diagonale, materiale solide (piatra, beton, otel), texturi naturale, aspre, miscarea trebuie sugerata prin linii retorice prin succesiuni gradate de forma, culori puternice (sangeriu, galben,portocaliu).



 




          Caracterul impresionant al unei pante rezulta din schimbarea vizibila a inclinarii. Schimbarile naturale de inclinare pot fi accentuate prin folosirea de terase suspendate, de platforme care domina privelistea, balcoane terasate. Un sit in panta ofera un interes deosebit pentru priveliste .



     Terenule in panta ridica probleme de scurgere a apelor, apa din panza freatica si cea care se scurge la suprafata trebuie interceptate, deviate sau lasate sa treaca liber pe sub sau prin constructie.
     O panta evidentiaza multe calitati atragatoare ale apei, jocul apei in caderi, jeturi, prelungirea unor rauri mici reprezinta posibilitati evidente de compozitie a planului.







joi, 21 aprilie 2016

Magnolia

   Genul Magnolia cuprinde aproximativ 80 de specii.

                                                       
                                                             Magnolia acuminata 



                                                            Magnolia liliiflora vr. nigra

                                                                
                                                                 Magnolia kobus


Ingrijire
Ingrijirea magnoliei este realtiv simpla. Odata ce pomul a prins radacini in locul in care a fost plantat, nu mai are nevoie decat de ingrijiri minime daca au adapost lateral. Magnoliei nu ii place sa fie transplantata si nici deranjata, de aceea este bine sa lasati o zona de cel mult 6 metri in jurul ei (in cazul speciilor care ating dimensiuni foarte mari). Exemplarele izolate, neprotejate pot suferi din cauza gerurilor din perioada de iarna, in tinerete are nevoie de protectie.


Cumpararea magnoliei
Arbustii care se gasesc de vanzare in magazine sunt de obicei in varsta de 2 ani sau chiar mai mult, cu radacinile infasurate in pamant cu talas si apoi in folie de plastic. Daca arbustul e mai batran, atunci pe ramuri se pot observa muguri, semn ca magnolia va inflori chiar in acelasi an. Daca radacinile sunt "invelite" in pamant, atunci ele se vor prinde mult mai repede si nu se vor usca. Nu cumparati arbusti ai caror radacini sunt libere.

Plantare
Toate speciile de Magnolie cresc pe soluri fertile, revene, cu umiditate suficienta, iar multe specii cresc bine in conditii de masiv, mai ales cele cu frunze mari si cele care infloresc devreme.
Cel mai bun moment de plantarea a magnoliei este primavara devreme, inainte ca primele frunze sa apara. Locul ales trebuie sa fie destul de mare, un cerc cu diametrul de 3,6 m.
Magnolia se dezvolta cel mai bine in plin soare, dar infloreste fara nici o problema si daca se afla la umbra partiala data de copacii din jur; totusi, magnoliile care sunt plantate in umbra au ramificatii putine si firave si flori putine.


Dupa ce ati ales locul potrivit, sapati o groapa in care sa asezati arbustul. Aceasta trebuie sa fie destul de mare incat ghemul de radacini sa stea lejer. In ceea ce priveste adancimea, este recomandabil (acelasi lucru se aplica oricarui pom) sa nu "ingropati" arbustul, ci sa il asezati la o adancime egala cu cea care este indicata pe tulpina, adica cea la care a fost plantat in sera. Magnolia este un arbust cu radacini care isi aduna substantele hranitoare din stratul de pamant de la suprafata, asa ca plantarea prea adanca nu o va face o planta prea fericita.
De asemenea, o substanţă fertilizatoare echilibrată va da magnoliei un început bun.
Dupa ce asezati copacul, inlaturati sarma sau folia de plastic din jurul radacinilor. Umpleti groapa cu turba, balegar descompus sau ingrasamant de frunze. Tasati bine acest amestec de pamant in jurul radacinii si formati un sant in jurul tulpinii, in care sa turnati apa. Arbustii nou plantati trebuie legati de un bat, care se va inlatura dupa 1 an. Dupa plantare udati bine. De asemenea, o substanta fertilizatoare echilibrata va da magnoliei un incaput bun. Nu uitati ca irigarea corespunzatoare in primul sezon de dezvoltarea este foarte importanta.
Evitati sa deranjati radacinile magnoliei atunci cand sapati sau ingrijiti plantele din jurul ei, pentru ca acest lucru poate stopa procesul de crestere al arbustului si uneori poate fi fatal.

Acoperirea cu paie
Dupa plantarea magnoliei, acoperiti pamantul de sub ramuri cu talas, bucati maruntite de scoarta de copac, frunze uscate si/sau ace de pin. Stratul trebuie sa fie cam de 8 cm si trebuie inlocuit periodic.
Acest strat protector ajuta la mentinerea umiditatii la suprafata pamantului, zona in care radacinile magnoliei sunt active. De asemenea, nu lasa sa creasca buruieni si, pe masura ce se descompune, elibereaza in sol substante nutritive.
Aveti grija daca udati zona dun jurul magnoliei cu furtunul sau folositi alte unelte de gradinarit, pentru ca puteti rani radacinile.


Udarea
In general, apa provenita de la ploi este suficienta pentru arbustii care au si stratul protector de care am vorbit mai sus. In zonele mai uscate, unde ploua rar, radacinile trebuie udate saptamanal, dar cu mare grija, ca sa nu le innecati, in cazul in care pamantul nu este usor drenabil.

Taierea arbustului
Nu este o operatie necesara, desi se poate realiza pentru a reduce dimensiunea coroanei. In urma taierilor se inlatura lemnul pe care apar florile, astfel ca acel sezon va fi oarecum compromis. Cel mai bun moment pentru taierea magnoliei este la sfarsitul primaverii, dupa ce a inflorit, pentru ca ranile provocate la taiere sa aiba timp sa se vindece in perioada de vegetatie.

Inmultire
Recoltarea semintelor de Magnolie se face in septembrie si se seamana primavara, se pastreaza descoamate si se stratifica intr-un amestec de nisip si turba in parti egale.
Magnoliile din samanta infloresc dupa 12-15 ani
Marcotajul este o metoda des folosita, se utilizeaza metoda prin arcuire (in august -septembrie).
Formele ornamentale se inmultesc prin altoire in sera iarna,sau vara pe portaltoi in ghivece.
La butasire se utilizeaza hormonii de inradacinare si face in sera, in perioada de vegetatie.

Boli si daunatori
Magnolia sufera rareori de pe urma atacului insectelor sau bolilor. Exista, totusi, un mic numar de boli care apar la magnolie si care vor fi enumerate mai jos.
Cancerul european - nu este fatal pentru magnolie, dar desfigureaza arbustul. Lemnul atins  se taie si se arde.
Ofilirea - inghetul poate duce la ofilirea partilor de la varf a ramurilor. Cresterile care au loc la sfarsitul sezonului sunt mai ales sensibile. Ramurile uscate se taie pana la lemnul sanatos.
Uscarea trunchiului - ciuperca care cauzeaza aceasta boala patrunde in trunchiul magnoliei prin diferitele rani de pe suprafata acestuia (de exemplu, taieturi, parti lovite, etc.). Daca arbustii atacati au mai multe tulpini, taiati-le pe cele bolnave si lasati-le pe cele tinere si sanatoase sa le ia locul. Oricum, partile putrezite din trunchi trebuie inlaturate. Taietura trebuie indreptata in afara, pentru ca apa de ploaie sa se poata scurge.
Boala alba - apare uneori pe frunzele magnoliei, dar numai la unele varietati. Frunzele infectate par pudrate, acoperite de un strat fin de praf, albicios, asemanator bumbacului.
Puricii frunzelor - insectele adulte sunt de culoare maroniu-inchis, de 8 mm lungime. De obicei traiesc in colonii, pe ramurile tinere, in apropierea solului. Ouale eclozeaza i august - septembrie, iar puii sunt de culoare maro-deschis. Ierneaza in scoarta magnoliei. Puricii sug seva din frunze, lasand in urma lor un lichid lipicios; la scurt timp pe frunze apare un mucegai gri sau negricios care cuprinde intreaga frunza.
Gandacii japonezi - magnolia grandiflora si alte specii care infloresc vara atrag in general acesti gandaci. Adultii au culori stralucitoare, verde-metalic si aripi de culoarea cuprului. Au in jur de 1,3 cm lungime, ataca magnolia in iunie - iulie si se hranesc cu petale si stamine. Marginile petalelor devin franjurate, iar florile capata o culoare maronie si se curbeaza.

marți, 10 noiembrie 2015

Idei pentru o gradina mai colorata

                                   fantani arteziene cu lumini



                                          un perete decorativ
                                          acest zid ofera intimitate si in acelasi timp stabileste accente
                                                ghivece pentru plante in diferite forme si culori

                                        mobilier modern pentru gradina
                  obiecte decorative din ceremica
 
                               
                          amenajare in stil feng shui                          

   
  pergola din lemn masiv in contrast cu mobilier modern, colorat 


joi, 25 septembrie 2014

Atenuarea poluării fonice de către plantaţiile din spaţiile verzi

               Masele dese de frunziş înterceptează energia fonică a surselor de zgomot, în măsura în care plantaţiile sunt compacte şi dacă se întind pe suprafeţe destul de mari, late.
Cercetarile au arătat că o perdea cu lăţimea de 200-250m poate absorbi zgomotele de pe autostradă reducându-le cu 35-45 decibeli.
              Un şir de arbori, plantaţiile cu puţine exemplare pe suprafaţă, dintre blocuri şi scuaruri reduc zgomotele doar 4-5 decibeli.
               Un relief variat şi alte obstacole duce la rezultate remarcabile pentru reducerea zgomotelor.
Asocierile de acest gen vor fi folosite pentru a proteja localităţile, casele din apropierea căilor de circulaţie importante.


     Protejarea solului
     Plantaţiile masive de arbori şi arbuşti preiau prin sistemul radicular, prin absorţie o parte din poluanţi şi dinamizează excesul unor elemente contribuind la echilibrarea şi fertilitatea solului.Îndepărtarea frunzelor căzute este o practică antiecologică.Pe lângă materia organică vegetaţia imbunătăţeşte porozitatea solului, prin urmare creşte capacitatea de filtrare şi sedimentare.
     Dacă terenul este în pantă, vegetaţia fixează solurile prin eroziunea şi alunecările de teren, folosind specii cu sistem de radăcini profunde şi bine ramificate, specii care drajonează.

marți, 23 septembrie 2014

Crearea unei atmosfere psihorelaxante

           Vegetaţia, armonia formelor şi culorilor, mirosuri placute, foşnetul frunzelor, graţia, efectul câmpului bioenergetic al plantelor, acţionează asupra starii psihice pozitive a omului.
            Forma columnara are influenţă dinamaică, stimulează elanul, dezvoltă fantezia.Grupurile de arbori columnari inspira sentimente solemne, de măreţie.
            Forma conică stimulează, dinamizează şi activează psihicul. Emoţiile sunt dinamizate dacă ramurile principale sunt îndreptate in sus, ramurile in poziţie orizontală sau pendentă poate acţiona înhibitor.
            Forma sferică constituie un element conservator, menţine o stare psihică normală.
            Forma umbrelată constituie un factor calmant, creând senzaţia de protecţie.
            Forma pendentă şi contur neregulat, imprimă pasivitate, tristeţe, renunţare, constituind un factor cald inhibitor al peisajului.

            Alcătuirea diferită a grupurilor de arbori poate influenţa divers starea psihică.
            Un masiv dintr-o singură specie, de marimea I, de aceeaşi vârstă, inspiră sentimentul de măreţie, de stimulare.
            Grupuri de arbori şi arbuşti cu frunze bogate, contururi pline, bine delimitate creeză impresia de claritate, hotărâre.
             Speciile cu frunziş sărac, cu contur vag, imprecis,creează confuzie.
             Coroanele cu contur variat, plantele cu mai multe tulpini pot avea influenţă dinamizatoare, de nelinişte, de agitaţie.

              Gradul de luminiozitate, nuanţe de culori influenţează starea de psihic. 
              O poiană sau un parter cu flori expus luminii exprimă o stare dinamică de stimulare, o porţiune umbrită este un mediu tipic conservator.

Magnolia

Luisenpark Mannheim



palatul rezidenţial Ludwigsburg,

Blühenden Barock Ludwigsburg


Holiday Park


Dilsberg

             Dozarea de lumină în spaţiile de odihnă trebuie să fie moderată, la cei cu depresie trebuie mai multă lumină.
             Tonalităţile pastelate, luminoase provoacă bună dispoziţie, tentele mai închise deprimă, determinând factori înhibitori ai proceselor psihice.
             Culoarea verde este culoarea cea mai odihnitoare, creează impresia de calm, odihnă, linişte, siguranţă, contribuind la un echilibru psihic.