CUPRINS
I. PIESE SCRISE:
1. Conditii naturale ale zonei de amenajare 2
1.1. Amplasarea terenului 2
1.2. Conditii pedologice 2
1.3. Conditii climatice 2
1.4. Conditii hidrologice 6
1.5. Vegetatia 6
2 .Conditii social-economice 7
3.Memoriu justiftcativ 7
3.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare … 7
3.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 8
3.3. Circulatia si functionalitatea ei 8
3.4. Vegetatia propusa 8
3.5. Apele si amenajarea lor 9
3.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 10
4. Calcule tehnico-economice 11
4.1 Bilantul suprafetelor………………………………………. 11
4.2 Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor…… 11
4.3 Lista cu lucrarile spegifice unei amenajari……………… 12
4.4 Lista cu material sadit …………………………………… 13
Bibliografle ……………………………………………………….. 15
II. PIESE DESENATE:
1. Plan de situatie
2. Plan general de amenajare
3. Plan de plantar
4. Sectiuni
5. Perspective
1 CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI DE AMENAJARE
1.1. AMPLASAREA TERENULUI
Terenul este amplasat in Timisoara pe Calea Aradului nr. 119 vis-à-vis de SELGROS apartinand U.S.A.M.V TIMISOARA.Este un teren plan avand o suprafata de 22.436 mp.
1.2 CONDITII PEDOLOGICE
In zona orasului Timisoara, invelisul de sol prezinta un aspect mozaicat datorita conditiilor naturale variate in care solurile s-au formatsi au evaluat. Sunt prezente soluri din clasele : molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe, soluri neevaluate, vertisoluri.
In partea de est a Timisoarei au o mai lunga extindere, solurile brune eumezobazice ( gleizate, gleizate alcaizate ), intre care se intercaleaza soluri hidromorfice (soluri gleice cambice, soluri gleice mlastinoase ), soluri neevoluate (soluri aluviale gleizate ).
1.3 CONDITII CLIMATICE
Predomina un climat temperat de tranziţie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.
Precipitaţiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 §i 700 mm.
Rezervaţiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pădurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlaştinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlaştinile Murai, Saraturile Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pădurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris.
Oraşul Timişoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adaugă invazia unor mase de aer cald ce traversează Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.
Circulaţia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaţiile de circulaţie vestica determina ierni blânde, cu precipitaţii lichide; vara, acest tip de circulaţie determina scăderea temperaturii aerului, precipitaţii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii.
Circulaţia polara determina scăderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaţii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însoţite si intensificate de vânt.
Circulaţia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitaţii. Vara aerul maritim tropical generează o vreme instabila, cu averse si descărcări electrice. Vara, când advecţia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este călduroasa si foarte secetoasaTEMPERATURA AERULUI
Temperatura medie multianuala a aerului la Timişoara este de 10,6° C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaţii neperiodice in funcţie de frecventa si intensitatea maselor de aer.
Temperaturile medii lunare prezintă un mare ascendent in primele şapte luni ale anului (tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiaţia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C, in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.
Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism.
Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)
1 2 3 4 5 6 i 7 I 8 9 10 1 1 12
-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3
Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai scăzuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .
Temperaturi extreme
Cunoaşterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protecţie in diferite sectoare de activitate.
Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.
Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.
Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezintă interes pentru numeroase domenii practice.
Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 91. In mod obişnuit, primul îngheţ se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumătatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare număr mediu de zile cu îngheţ este ianuarie (25 zile ).
Numărul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistrează in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).
Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie.
Numărul mediu al zilelor tropicale in Timişoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, când durata de strălucire a soarelui este maxima.
Umezeala relativa.
Timişoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advecţiei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depăşind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menţine la valori scăzute (70-72%).
Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie
87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78
Nebulozitatea in Timişoara are valori ridicate datorita poziţiei geografice a oraşului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.
Valoarea medie multianuala a nebulozităţii este de 6,1, prezentând importante variaţii de la o luna la alta.
Nebulozitatea minima se înregistrează in luna august când se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.
Durata medie multianuala de strălucire a Soarelui la Timişoara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de strălucire a Soarelui se înregistrează in lunile de vara, când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistrează in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.
Durata de strălucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)
I I 2 I 3 I 4 i 5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma
75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6 2128
In oraş durata de strălucire a Soarelui este puternic influenţata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.
Presiunea atmosferica are la Timişoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistrează in anotimpul rece, când temperaturile sunt scăzute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.
Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb
Precipitaţiile atmosferice au la Timişoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitaţii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaţiile au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaţii cu valori peste media multianuala s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).
Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.
In cursul unui an, cele mai bogate precipitaţii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie.
Precipitaţii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)
(2003-2005)
\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul
39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9
Bogate in precipitaţii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convecţiei termice intense. Din August precipitaţiile încep sa scadă, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaţii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantităţile de precipitaţii încep sa scadă, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie precipitaţiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistrează maximal principal.
Cantitatea maxima lunara de precipitaţii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaţii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitaţii cad iarna si toamna.
Precipiţiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboară sub 0°. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare in Timişoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistrează cel mai mare număr de zile cu precipitaţii solide.
Regimul eolian La Timişoara direcţia predominanta a vântului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numărul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai.
Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistrează in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.
Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si excepţii.
Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopţile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineaţa. Ceata in oraş, formează împreuna cu particule de praf, cenuşe, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.
Primăverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apară scurte perioade de îngheţ.
Verile sunt lungi, călduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeşte pana la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Deşi este anotimpul cel mai ploios, vara se înregistrează frecvent si perioade de seceta.
Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 51 15,4 °C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depăşit 15,0°c, dar si mai mici.
Toamnele sunt mai sărace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.
Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanţele poluate cu acţiune nociva sunt numeroase: compuşi ai sulfului, carbonatului si azotului; poluanţi sub forma de particule solide in suspensie si poluanţi radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanţi organici.
Poluarea atmosferei se datorează in principal activităţii agenţilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenţii economici care promovează activitati, sponsorizări sau investiţii in domeniul protecţiei mediului.
1.4 CONDITII HIDROLOGICE
Apele subterane
Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrişuri mărunte, cuprins intre 2-3m. adâncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenţialul acvifer este redus.
Râurile
Principalul curs de apa din Timişoara este Bega. La începutul secolului 19 încep îndiguirile canalului.
Lacurile
Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activităţii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavaţii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de cărămida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.
2.CONDITII SOCIAL-ECONOMICE
Municipiu-resedintã a judetului Timis, Timisoara este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific, fiind o adevãratã poartã a României spre occidentul european.
Prin numeroasele parcuri, grãdini publice, scuaruri si spatii verzi, Timisoara si-a câstigat renumele de oras grãdinã. Deasemenea, multitudinea de sãli de spectacole, teatre, muzee, expozitii, monumente istorice si arhitecturale, sãli de cinema, stadioane, stranduri, e.t.c. orasul oferã posibilitatea petrecerii unui sejur plãcut, în care fiecare clipã poate fi valorificatã din plin.
* Suprafaţa totală a Municipiului Timişoara este de 12.926,83 ha, din care 7902,61 ha teren agricol şi 5024,22 ha teren neagricol;
* Suprafaţa de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha păşuni; 223,25 ha fâneţe; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi.
Suprafaţa de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha păduri; 317,31 ha ape, bălţi; 2920,36 ha construcţii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv.
În prezent, cu excepţia câtorva areale împădurite cu cer şi gârniţă (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Şag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întrega Câmpie Panonică.
Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esenţă moale.
De remarcat este prezenţa parcului dendrologic de la Bazoşul Nou: rezervaţie forestieră cu o suprafaţă de cca 60,4 ha, situată la cca 15 km SE de oraşul Timişoara, pe teritoriul constituit din rezervaţia propriu-zisă (17,8 ha) şi zona tampon din jurul rezervaţiei.
Categoriile de persoane care vor urma sa frecventeze spatiul amenajat de langa U.S.A.M.V vor predomina studentii,clientii,salariatii, complexului SELGROS avand in vedere si faptul ca urmatorul parc(PARCUL BOTANIC) se afla la o distanta de aprox 2 km.
3.Memoriu justificativ.
3.1. Prezentarea si justificarea soluţiei generale de amenajare.
Spaţiul care urmează a fi amenajat este o suprafaţa plana de 22.436 mp . Terenul este amplasat pe Calea Aradului nr. 119 vis-à-vis de SELGROS . Terenul este delimitat de gard viu .Accesul principal este de pe Calea Aradului.
Destinaţia prioritara a terenului va fi cea de odihna si recreaţie a studentilor.
Parcul va îndeplini funcţia sanitara si cea decorativa.
Funcţia sanitara. Influenta vegetaţiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflaţi in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, oferă protecţie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul.
Funcţia decorativa. Amenajările peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfacţia pe care o realizează omul fata de vegetaţie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminţe), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordonează in mod armonios pentru a pune in evidenta măsura inerenta a fiecărei compozitei ceea ce înseamnă frumuseţe.
Ţinând cont de arhitectura cladirii care apartine U.S.A.M.V Timisoara, de fluxul de studenti care vor traversa parcul, am ales ca amenajarea parcului sa fie realizata intr-un stilul mixt.
Stilul mixt consta in imbinarea armonioasa a stilului geometric, cu cel natural (peisager), in compozitie.
Prin urmare centrul compoziţiei este tratat in stil peisager cu bazin de apa. Aleile sunt curbe si sinuase. Plantaţiile sunt dispuse diferenţiat: in centrul compoziţiei se va executa o amenajare floristica mai bogata iar vegetaţia este mai scunda si se vor amplasa arbori izolaţi deosebiţi de decorativi (Aesculus carnea, Albizzia julibrissin, Paulovnia tomentosa).
3.2. Principiile de compoziţie folosite la proiectare.
Amenajarea se face ţinând seama de un anumit principal de compoziţie valabil pentru toate stilurile:
- stabilirea proporţiei (principiul proportionalitatii) corespunzătoare
diferitelor parţi fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al
compoziţiei. Proporţia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de
diferite mărimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.
- centrului de compoziţie i se subordonează toate celelalte elemente ale
compoziţiei. Axa principala duce la centrul de compoziţie.
- înlăturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme si
culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis,
creează impresia unor elemente uşoare apropiindu-1.
- principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea
elementelor care corespund cerinţelor, funcţiilor intr-o compoziţie organica.
- principiul compatibilităţii. Pentru a fi compatibile cu locul unde este
amplasat parcul dar si cu populaţia care va vizita parcul s-a optat pentru
următoarele funcţii: accese pietonale, relaxare, odihna,parcari,rondouri florale divers colorate,labirint,fantana arteziana.
- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepţie dominanta care realizează legătura intre partile componente intr-un întreg si in acest mod se obţine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul compoziţiei.
3.3. Circulaţia si funcţionalitatea ei.
Accesul in parc se face din Calea Ardului. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele).
Racordurile aleilor se realizează in funcţie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor aproape perpendicular, avem racord cu arcuri de cere cu aceeaşi raza corespunzând unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuţite si obtuze.
. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel incat axele aleilor sa aibă acelaşi punct de origine.
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul in suprafeţe inegale.
Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care uneşte cele doua intrări are o latime de 2,5m; următoarea care străbate centrul compoziţiei este de 2m, aleile secundare care înconjoară labirintul si rondoul de flori au o latime de 1,5m .
Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.
Organigrama parcului. Organigrama parcului s-a realizat pentru a pune in evidenta relaţiile funcţionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora.
Cerinte, functii Elementul corespondent
- accese pietonale intrări,alei
- relaxare, odihna zone de staţionare pe bănci
- jocuri statice labirint cu foisor
- accese pt.autovehicule parcari
- zone de interes decorativ fantana arteziana,rondouri cu flori
3.4. Vegetaţia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de vedere functional si estetic.
Plantele lemnoase alese reprezintă materialul principal de construire a peisajului vegetal.
Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia I (Acer pseudoplatanus,Quercus rubra);
arbori de talia II (Magnolia stelata);
arbori de talia III (Albizzia julibrissin);
arbuşti mijlocii (Syringa vulgaris);
arbuşti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis).
Ritmul de creştere. La alegerea speciilor s-a ţinut cont si de ritmul de creştere a arborilor si arbuştilor, ca urmare s-au ales specii repede crescătoare ca de exemplu Albizzia julibrissin si specii cu o creştere mai înceata.
Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase.
Exemplare solitare aparţin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Quercus robur, Albizzia julibrissin, Taxodium distichum). Arborii sunt amplasaţi pe peluze.
Pe latura parcului de pe Calea Aradului avem un aliniament de Spiraea Van-houtei , un singur rând realizat pentru gard viu. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament din Magnolia stelata si inca un aliniament din Acer palmatum.
S-au proiectat grupuri omogene - o singura specie ( Albizzia julibrissin, Salix babilonica,Ulmus pumila) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor de Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si Thuja occidentalis).
In apropierea cladirii se afla un grup de arbori si arbuşti care creează o forma piramidala dând impresie de stabilitate si exprima tendinţa spre inaltare. Grupurile realizate din arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si va crea o senzaţie de calm, de protejare.
Grupurile sunt bine proporţionate după principiul asimetriei, si datorita percepţiei de echilibru trezeşte senzaţia de satisfacţie. Grupurile compuse din speciile de mărimea a 2-a cum este cazul speciilor existente de Salix babilonica, creează impresia de melancolie ,caldura.
Gardurile vii delimiteaza parterele de flori si sunt realizate din Buxus sempervirens si alt gard viu delimiteaza parcul sunt dense realizate din arbuşti foioşi pe doua rânduri 3,5buc/m, o singura specie - Spirea vanhouttei.
Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale.Sunt banci simple si banci cu pergole ce se vor catara tropaeolum majus.
Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase la expozitie. Plantele care vor alcatui peluza sunt:
- Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistenta
medie la calcat si da un covor vegetal fin.
- Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu un
aspect mai grosier.
- Lolium - cu specia perenne — instalare si crestere rapida, rezistenta relativ
buna la calcare, da un covor destul de fin
3.5 APELE SI AMENAJAREA LOR
O fantana arteziana amplasate in acest spatiu sunt elemente de decor ce confera un plus de frumusete peisajului.
Fantanile arteziene sunt creatii plastice care incearca sa aduca murmurul izvoarelor in aranjamentele peisagere.
Fantana arteziana este inconjurata de rasinose cum ar fi Thuya occidentalis var.fastigiata Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si de Betula pendula.
3.6. ANALIZA DOTARILOR UTILITARE SI ESTETICE
Bancile sunt amplasate de-a lungul aleelor si in locuri izolate Unele au pergole pe care se vor catara Lonicera japonica.Foisorul este inconjurat de un labirint din Buxus sempervirens var. arborescens .
4 CALCULE TEHNICO –ECONOMICE
4.1. BILANTUL SUPREFETELOR
Suprafata totala a amenajarii= 22.436 MP
1.Suprafata construita – din care:
- suprafata ocupata cu cladiri = 1812 mp
- suprafata circulatiilor (alei poteci) = 1552 mp
- suprafata ocupata de constructii decorative :
fantana arteziana=23,75mp
foisor =113 mp
Total suprafata construita = 3.411,5mp
2. Suprafata de spatiu verde efectiv = 9036 mp
3. Suprafata de intretinere a plantatiilor:
- S(arbori + arbusti taratori) = (nr. arbori + nr arbusti taratori) = 27 mp
- S arbusti erecti = nr arbusti erecti x 0,5 mp = 60 mp
- S pete florale = 40 mp
- S liane = 20 mp
Total suprafata de intretinere a plantatiilor = 147mp
4. Suprafata gazonata = 10.300 mp
4.2.Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor
1. TABEL CENTRALIZATOR
LUCRARI EFECTUATE UM CANTITATE COST/UM
RON COST TOTAL RON
Inlaturarea pamantului din gropi si santuri de plantare mc 12 25.75 310
Ameliorarea solului prin asternerea unui strat de pamant vegetal de 10 cm mp 80 9.92 795
Amenajari peluze de iarba prin gazonare mp 10.300 21.50 5375.00
Plantat arbori rasinosi, cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 8 40 320
Plantat arbusti rasinosi buc 20 35.00 70
Plantat arbori foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 40 40 1600
Plantat arbusti foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 60 35.00 2100
Plantat flori buc 400 0.3 120
Evaluare cost total = 10690RON
4.3 LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI SPECIFICE SPATIILOR VERZI (ANTEMASURATOARE)
Nr.crt. Norme de devize U.M. Cantitate
1. A. Cap. PELUZE
2. Incarcarea manuala a pamantului din gropi de planatre si a pamantului vagetal in autobasculanta
a. 12 mc x 1,4/mc = 16,8
b. 6,5 mc x 1,1/mc = 7,15 t 23.95
3. Transportul cu autobasculanta a pamantului din gropi, a pamantului vegetal 5km mc 23.95
4. Extragerea pamantului vagetal necesar amenajarii spatiilor verzi mc 6.5
5. Sapatura mecanica cu buldozerul.
Calculul necesarului de pamant vegetal.
Peluze 2500mp x 0.1 m = 250
Gropi arbori cu balot 33 buc x 0.4 mc= 13.2
Gropi arbusti cu balot 62 buc x 0.32 mc= 19.84 mc 283.4
6. Transportul pamantului vegetal cu autobasculanta de la 10 km
6.5mc x 1.1 t = 7.15 t 7.15
7. Transport pamant cu roaba la 150m
6mc x 1.1t/mc (pamant vegetal) t 6.6
8. Mobilizarea manuala a solului, nivelarea si finisarea suprafetelor mp 10300
9. Asezarea uniforma a stratului de pamant vegetal pe teren in strat de 20 cm mp 10300
10. Semanarea gazonului mp 10300
11. Udarea suprafetelor cu furtunul de la hidranti de 10 ori
10300 mp – 0.2 mc apa/mp mc-apa 5000
12. Cosirea mecanizata a gazonului mp 10300
13. Udatul plantatiilor de 20 de ori cu furtunul
Arbori 33buc x 20 x 0,05 mc = 33
Arbusti 62buc x 20 x 0,02mc = 24.8 Mc 20.2
14. Plantat flori buc 400
4.4. LISTA CU PRETURI LA MATERIALUL SADITOR
Specia Nr. buc Cost / buc Total RON
Thuja occidentalis 5 59 295
Juniperus horizontalis 14 35 490
Taxodium distichum 1 90 90
Juniperus virginiana 1 46 46
Tamarix ramosisima 1 80 80
Albizzia julibrisin 3 90 270
Acer palmatum 16 80 1280
Magnolia stelata 8 20 1200
Betula pendula 4 18 72
Salix babilonica 3 11 33
Ulmus pumila 3 13 39
Chamaecyparis lawsoniana 1 27 27
Fagus silvatica 2 15 30
Acer pseudoplatanus 2 13 26
Cupresus sempervirens 1 30 30
Chamaecyparis pisifera’plumosa” 1 15 15
Syringa vulgaris 2 9 18
Tropaeolum majus 10 12 120
Spiraea x vanhouttei 400 16 6400
Buxus sempervirens var.arborescens 200 11 2200
Buxus sempervirens 200 5 1000
Lonicera japonica 40 1 40
Portulaca grandiflora 1 1 1
Cost material saditor = 13802 RON
Bibliografie:
1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.
Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 2001
2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea
Îndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 1998
3. Dagmar Visoiu.
Nota curs de Arhitectura peisagera.
4. Gabriel Szechelzy.
Nota curs de Planificare peisagera.
5. Maria Bala,
Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 2001
6. Monografia Timisorii.
