1.1 TEMA DE PROIECTARE
1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV
1.3 VEGETATIA EXISTENTA
2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE
2.2 DATE GEOGRAFICE: Structura geologica,Relieful ,Clima
2.3 CIRCULATIA ATMOSFEREI
2.4 TEMPERATURA AERULUI
2.5 RESURSELE DE APA
3.1 DEVIZ
3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR
1.1 TEMA DE PROIECTARE
Se propune prin tema de proiectare reamenajarea strandului Termal din Timisoara. Datorita apelor termale si datorita pozitiei sale in oras strandul are o deosebita importanta ca loc de agrement. Proiectul va pastra nemodificata pozitia actuala a bazinelor de inot si a cladirilor existente.Vor fi reamenajate platformele de beton, dusurile si spatiile verzi din cuprinsul strandului. Se vor amenaja de asemenea spatiile verzi din imediata vecinatata a bazei de agrement pana la limita strazilor limitrofe.
Pentru amenajarea spatiilor verzi se va tine cont de functiunea diferitelor suprafete. Se vor cauta speciile potrivite pentru fiecare din aceste zone din punct de vedere estetic. Se va tine cont de corecta distributie a spatiilor umbrite si a celor neumbrite destinate pentru plaja. Se vor evita speciile care pot avea un efect neplacut prin mirosul lor datorat florilor sau prin fructele care murdaresc zonele invecinate.
Pentru amplasarea mobilierului se vor cauta variantele cele mai bune.
1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV
Spatiul care urmeaza a fi amenajat este STRANDUL TERMAL care are o suprafata de 9300 mp, avand forma unui dreptunghi. Terenul se afla amplasat pe partea stanga al Canalului Bega, in partea de N-V este Podul Michelangelo, la V Bv.Michelangelo,P-ta Leonardo se afla in partea S-V, iar la S-E Bv.Corneliu Coposu.
Destinatia prioritara a scuarului va fi cea de odihna, recreatie si relaxare a populatiei.
Scuarul va îndeplini functia sanitara si cea decorativa.
Functia sanitara. Influenta vegetatiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflati in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, ofera protectie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul.
Functia decorativa. Amenajarile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfactia pe care o realizeaza omul fata de vegetatie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminte), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaza in mod armonios pentru a pune in evidenta masura inerenta a fiecarei compozitei ceea ce înseamna frumusete.
Principiile de compozitie folosite la proiectare.
Amenajarea se face tinând seama de un anumit principiu de compozitie valabil pentru toate stilurile:
- stabilirea proportiei (principiul proportionalitatii) corespunzatoare
diferitelor parti fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al
compozitiei. Proportia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de
diferite marimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.
- Axa principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor secundare la elementele de baza a compozitiei.
S-a cautat înlaturarea monotoniei
- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o conceptie dominanta care realizează legatura intre partile componente intr-un întreg si in acest mod se obtine in final unitate in diversitate. Elementele strandului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul.
Circulatia si functionalitatea ei
Accesul strandului se face pe doua parti ambele de pe Bv Corneliu Coposu ,una dintre are acces prin cladirea strandului.
Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase.
Aleea principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor secundare la elementele de baza a compozitiei.Materialul utilizat pentru realizarea aleilor sunt dalele.
La intrarea in strand este amplasat pe aleea principala o statuie care prin pozitia ei imbie populatia la destindere, distractie, miscare si relaxare.
Zona pentru copii este amplasata in apropierea bazinului mic. Pentru aceasta zona am folosit culori vii, labirint, casuta in forma de ciuperca, obiect de catarat.
Tinand cont de faptul ca acest strand este in apropierea Complexului Studentesc si de faptul ca perioada de expunere la soare este incepand cu 1 mai si pana la 15 septembrie am optat pentru trei terase si un jacuzzi cu o capacitate mare, pentru ca acest strand sa aiba o activitate buna si in restul lunilor.Pe aceste terase se pot instala si arbusti, flori in ghivece, jardiniere, astfel incat vegetatia sa fie prezenta.
Jacuzzi este o inovatie superioara, care combina caldura, apa si aerul intr-un masaj inviorator, ce ajuta la relaxare, deconectare, si nu in ultimul rand, la intinerire.
Pentru folosirea efectiva a spa-ului, temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa inte 34-37 grade C, temperatura ce poate fi obtinuta multumita unei surse de incalzire : schimbator de caldura electric sau agent termic.
Pentru folosirea efectiva a spa-ului, temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa inte 34-37 grade C, temperatura ce poate fi obtinuta multumita unei surse de incalzire : schimbator de caldura electric sau agent termic.
Un circuit inchis de apa si aer a carui putere este asigurata de pompe va asigura masajul relaxant al intregului corp. Acest puternic jet apa - aer se obtine prin mijloace fizice si mecanice : este necesar un compresor pentru producerea si sporirea presiunii jetului de apa. In cadrul acestui proces este inclusa si pompa, necesara pentru trimiterea si recircularea apei in cuva de jaccuzi prin duzele de insuflare obtinandu - se un jet de apa la presiune relaxant si reconfortant.
Cuva propriu - zisa poate fi construita din beton sau poate fi prefabricata din acril.
Terasa rotunda de langa jacuzzi este inconjurata de un gard viu unde am folosit ca specie Buxus sempervirens facand sa se simta puritatea aerului si amplitudinea mai mare sau mai mica a valorilor de temperatura ,umbra generata de acest gard viu este benefic asupra organismului . Aceasta terasa va fi acoperita in caz de vreme nefavorabila cu copertina.
Terasa din mijlocul strandului este prevazuta cu acoperis sustinut de cinci coloane.Aceste coloane ,la baza sunt inconjurate de ghivecein care sunt plante cataratoare ce imbratiseaza coloanele dand un aer de armonie si bucurie.Iar terasa de langa restaurant (aprovizionarea cu produse se face din restaurant) am prevazut-o cu doua mese de biliard.
Am propus instalarea gazonului, rezistent la calcat si zone cu nisip pentru o mai larga satisfacere a preferintelor vizitatorilor.
Acest spatiu este ingradit de un gard viu din Buxus sempervirens,evitand astfel privirea persoanelor care trec pe langa acest strand.
1.3 VEGETATIA EXISTENTA
Nr. Denumire material dendrologic
1 Populus tremula
2 Salix matsudana var. Tortuosa
3 Salix matsudana var. Tortuosa
4 Salix matsudana var. Tortuosa
5 Salix babylonica
6 Populus tremula
7 Salix babylonica
8 Ailanthus atissima
9 Morus alba
10 Populus tremula
11 Morus alba
12 Acer negundo
13 Salix matsudana var. Tortuosa
14 Populus tremula
15 Aesculus hippocastanum
16 Salix babylonica
17 Populus tremula
18 Aesculus hippocastanum
19 Populus tremula
20 Acer negundo
21 Salix babylonica
22 Acer negundo
23 Populus nigra
24 Salix babylonica
25 Ligustrum vulgare
26 Ligustrum vulgare
27 Betula pendula
28 Fraxinus excelsior
29 Fraxinus excelsior
30 Pinus nigra
31 Liriodendron tulipifera
32 Pinus nigra
33 Ulmus montana
34 Juniperus virginiana
35 Ginkgo biloba
36 Ulmus montana
37 Ulmus montana
38 Ulmus Montana
39 Acer platanoides
40 Fraxinus excelsior
41 Acer negundo
42 Prunus cerasifera
43 Forsythia suspense
44 Juglans regia
45 Taxus baccata
46 Berberis vulgaris
47 Pyracantha coccinea
48 Populus tremula
49 Aesculus hippocastanum
50 Viburnum opulus
51 Ulmus laevis
52 Fraxinus excelsior
53 Aesculus hippocastanum
54 Aesculus hippocastanum
55 Chaenomeles japonica
56 Prunus mahaleb
57 Acer platanoides
58 Crataegus monogyna
59 Fraxinus excelsior
60 Pyracantha coccinea
61 Fraxinus excelsior
62 Sambucus nigra
63 Sambucus nigra
64 Prunus persica
65 Prunus persica
66 Aesculus hippocastanum
67 Taxus baccata
68 Prunus mahaleb
69 Prunus mahaleb
70 Prunus mahaleb
71 Prunus mahaleb
72 Sambucus nigra
73 Chaenomeles japonica
74 Paulownia tomentosa
75 Aesculus hippocastanum
76 Aesculus hippocastanum
77 Aesculus hippocastanum
78 Pinus nigra
79 Populus nigra
80 Populus nigra
81 Quercus robur
82 Populus nigra
83 Tilia platyphillos
84 Prunus cerasifera
85 Pinus nigra
86 Prunus cerasifera var. Pisardi
87 Prunus cerasifera var. Pisardi
88 Tilia tomentosa
89 Prunus mahaleb
90 Aesculus hippocastanum
91 Magnolia kobus
92 Tilia tomentosa
93 Salix matsudana var. Tortuosa
94 Ulmus laevis
95 Salix matsudana var. Tortuosa
96 Fraxinus excelsior
97 Acer negundo
98 Fraxinus excelsior
99 Ulmus montana var. Pendula
100 Buxus sempervirens
101 Ulmus minor
102 Ulmus montana var. Pendula
103 Ligustrum vulgare
104 Ulmus minor
105 Acer campestre
106 Picea abies
107 Ulmus montana var. Pendula
108 Ulmus montana var. Pendula
109 Thuja occidentalis
110 Buxus sempervirens
111 Ligustrum vulgare
112 Ligustrum vulgare
113 Buxus sempervirens
114 Ulmus montana
115 Taxodium distichum
116 Juglans regia
117 Ulmus montana var. Pendula
118 Ligustrum vulgare
119 Ligustrum vulgare
120 Ulmus montana var. Pendula
121 Ailanthus altissima
122 Ailanthus altissima
123 Ulmus montana var. Pendula
124 Prunus cerasifera var. Pisardi
125 Prunus cerasifera var. Pisardi
126 Prunus cerasifera var. Pisardi
127 Prunus cerasifera var. Pisardi
128 Prunus cerasifera var. Pisardi
129 Prunus cerasifera var. Pisardi
130 Prunus cerasifera var. Pisardi
131 Prunus cerasifera var. Pisardi
132 Prunus cerasifera var. Pisardi
133 Prunus cerasifera var. Pisardi
134 Prunus cerasifera var. Pisardi
135 Prunus cerasifera var. Pisardi
136 Prunus cerasifera var. Pisardi
137 Prunus cerasifera var. Pisardi
138 Prunus cerasifera var. Pisardi
139 Prunus cerasifera var. Pisardi
140 Prunus cerasifera var. Pisardi
141 Prunus cerasifera var. Pisardi
142 Prunus cerasifera var. Pisardi
143 Prunus cerasifera var. Pisardi
144 Prunus cerasifera var. Pisardi
145 Prunus cerasifera var. Pisardi
146 Prunus cerasifera var. Pisardi
147 Prunus cerasifera var. Pisardi
148 Prunus cerasifera var. Pisardi
149 Prunus cerasifera var. Pisardi
150 Prunus cerasifera var. Pisardi
151 Prunus cerasifera var. Pisardi
152 Prunus cerasifera var. Pisardi
153 Prunus cerasifera var. Pisardi
154 Ailanthus altissima
155 Thuja occidentalis
156 Fraxinus excelsior
157 Juglans regia
158 Thuja occidentalis
159 Acer negundo
160 Prunus cerasifera
161 Catalpa bignonioides
162 Populus alba
163 Juglans regia
164 Acer pseudoplatanus
165 Prunus cerasifera
166 Fraxinus excelsior
167 Morus alba
168 Thuja occidentalis
169 Thuja occidentalis
170 Thuja occidentalis
171 Thuja occidentalis
172 Thuja occidentalis
173 Thuja occidentalis
174 Thuja occidentalis
175 Thuja occidentalis
2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE
2.2.GEOGRAFICE
Structura geologica
Data fiind vârsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a întregii depresiuni, se deosebesc doua etaje structurale: unul de fundament, alcătuit din depozite sedimentare pre terţiare, şisturi cristaline si altul alcătuit din depozite terţiare, care reprezintă umplutura depresiunii.
Fundamental Depresiunii Panonice este alcatuit din sisturi cristaline si masive eruptive, ale caror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor prealpine.
Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate, dupa isteme de falii cere se întretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au facut aparitia intruziunile eruptive. In zona Timisoarei sisturile cristaline au fost interceptate la adâncimi de peste 1742 m.
Formatiunile depresiunii:
Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o consecinta a diatrofismului laramic, când s-a realizat separarea ariei depresionare de zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, începând din tortonian, când întregul teritoriu devine zona submersa si evolueaza ca arie de acumulare. Depozitele paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa îndoielnica prezenta paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice.
Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formeaza neogenul si corespunde celei de a doua etape de evolutie. Forajele au stabilit existenta in zona Timisoarei a tortonianului sarmatianului si pliocenului in facies panonic.
Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietrisuri. Formatiunile de vârsta sarmatoiana sunt alcatuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele pliocene au o larga extindere in zona Timisoarei.
Depresiunea Panonica; in alcatuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase marne si argile, carora li se subordoneaza pietrisurile si gresiile. Grosimea panonianului variaza intre 800 si 1600 m.
Cuatenarul acopera in întregime formatiunile neogene. Straturile cuaternare sunt reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior.
Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a carui grosime depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii apartin si depozitele terasei vechi.
Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei înalte, ale celei superioare, ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei înalte au in alcatuire pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri in a caror alcatuire petrografica intra cuartite, gnaise, micasisturi, granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variaza intre 4-6m.
Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietrisuri si nisipuri. Argila rosie, care apartine pleistocenului superior, are o larga raspândire; in masa de argila rosie sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin prafuri nisipoase, nisipuri prafoase, prafuri argiloase galbui-cenusii cu concretiuni calcaroase.
Holocenului inferior ii apartin depozitele terasei joase, constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii apartin aluviunile recente ale luncilor.
Din punct de vedere teoretic, Timisoara se afla pe o linie de falie orientata est-vest. Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la Sanovita-Ludabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul Buzias- Ivanda.
Excesul de apa se resimte si astazi, desi s-au efectuat ample lucrari de canalizare si drenare. Pânza freatica fiind situata la mica adâncime, dupa ploi si dupa topirea zapezilor apa stagneaza la suprafata terenului.
Miscarile seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate in doua regiuni: sud-estul Banatului si împrejurimile orasului Timisoara.
In nord-vestul Timisoarei se gaseste linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra orasului Timisoara.
Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizeaza prin mica adâncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeasi zona.
Relieful
Predomina relieful de câmpie, care acopera trei sferturi din suprafata totala a judetului, reprezentat fiind de câmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podisul Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Muntilor Poiana Rusca (Vf. Padesu 1374m).
Luncile râurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlastini.
Desi câmpia este neteda, se observa totusi unele diferente in aspectul reliefului din vatra orasului si din împrejurimi. Relieful lina slab de la est catre vest. Microrelieful vetrei orasului este dat de numeroasele denivelari pozitive si negative, unele naturale si altele de origine antropica. Denivelarile naturale negative sunt reprezentate de bratele parasite ale Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest râu.
Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru fabricarea caramizilor. Întâlnim astfel de depresiuni la periferia orasului. Unele micro forme depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adâncite ulterior prin interventia omului.
Clima
Predomina un climat temperat de tranzitie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.
Precipitatiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 si 700 mm.
Rezervatiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Padurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlastinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlastinile Murai, Saraturile Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Padurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris.
2.3. CIRCULATIA ATMOSFEREI
Orasul Timisoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adauga invazia unor mase de aer cald ce traverseaza Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.
Circulatia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situatiile de circulatie vestica determina ierni blânde, cu precipitatii lichide; vara, acest tip de circulatie determina scaderea temperaturii aerului, precipitatii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii.
Circulatia polara determina scaderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitatii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însotite si intensificate de vânt.
Circulatia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitatii. Vara aerul maritim tropical genereaza o vreme instabila, cu averse si descarcari electrice. Vara, când advectia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este calduroasa si foarte secetoasa.
2.4. TEMPERATURA AERULUI
Temperatura medie multianuala a aerului la Timisoara este de 10,6° C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variatii neperiodice in functie de frecventa si intensitatea maselor de aer.
Temperaturile medii lunare prezinta un mare ascendent in primele sapte luni ale anului (tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiatia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C, in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.
Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism.
Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)
1 2 3 4 5 6 i 7 I 8 9 10 1 1 12
-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3
Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai scazuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .
Temperaturi extreme
Cunoasterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protectie in diferite sectoare de activitate.
Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.
Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.
Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezinta interes pentru numeroase domenii practice.
Numarul mediu al zilelor de înghet este de 91. In mod obisnuit, primul înghet se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumatatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare numar mediu de zile cu înghet este ianuarie (25 zile ).
Numarul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistreaza in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).
Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie.
Numarul mediu al zilelor tropicale in Timisoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, când durata de stralucire a soarelui este maxima.
Umezeala relativa.
Timisoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advectiei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depasind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se mentine la valori scazute (70-72%).
Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie
87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78
Nebulozitatea in Timisoara are valori ridicate datorita pozitiei geografice a orasului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.
Valoarea medie multianuala a nebulozitatii este de 6,1, prezentând importante variatii de la o luna la alta.
Nebulozitatea minima se înregistreaza in luna august când se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.
Durata medie multianuala de stralucire a Soarelui la Timisoara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de stralucire a Soarelui se înregistreaza in lunile de vara, când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistreaza in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.
Durata de stralucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)
I I 2 I 3 I 4 i 5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma
75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6 2128
In oras durata de stralucire a Soarelui este puternic influentata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.
Presiunea atmosferica are la Timisoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistreaza in anotimpul rece, când temperaturile sunt scazute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.
Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb
Precipitatiile atmosferice au la Timisoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitatii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitatiile au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitatii cu valori peste media multianuala s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).
Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.
In cursul unui an, cele mai bogate precipitatii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie.
Precipitatii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)
(2003-2005)
\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul
39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9
Bogate in precipitatii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convectiei termice intense. Din August precipitatiile încep sa scada, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitatii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantitatile de precipitatii încep sa scada, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie precipitatiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistreaza maximal principal.
Cantitatea maxima lunara de precipitatii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitatii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitatii cad iarna si toamna.
Precipitiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboara sub 0°. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare in Timisoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistreaza cel mai mare numar de zile cu precipitatii solide.
Regimul eolian La Timisoara directia predominanta a vântului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numarul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai. Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistreaza in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.
Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si exceptii.
Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in noptile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineata. Ceata in oras, formeaza împreuna cu particule de praf, cenuse, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.
Primaverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apara scurte perioade de înghet.
Verile sunt lungi, calduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeste pana la sfârsitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Desi este anotimpul cel mai ploios, vara se înregistreaza frecvent si perioade de seceta.
Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 si 15,4 °C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depasit 15,0°C, dar si mai mici.
Toamnele sunt mai sarace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.
Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substantele poluate cu actiune nociva sunt numeroase: compusi ai sulfului, carbonatului si azotului; poluanti sub forma de particule solide in suspensie si poluanti radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanti organici.
Poluarea atmosferei se datoreaza in principal activitatii agentilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor rutiere, precum si inexistentei unor stimulente pentru agentii economici care promoveaza activitati, sponsorizari sau investitii in domeniul protectiei mediului.
2.5. RESURSELE DE APA
Apele subterane
Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrisuri marunte, cuprins intre 2-3m. adâncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potentialul acvifer este redus.
Râurile
Principalul curs de apa din Timisoara este Bega. La începutul secolului 19 încep îndiguirile canalului.
Lacurile
Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activitatii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavatii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de caramida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.
Analiza posibilitatilor economice
Fondurile care stau la baza crearii parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este nevoie sa ne încadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod nejustificat.
NR.CRT ARTICOLE DE CALCULATIE PU LEI/UM CANT(UM) COST TOTAL/ART
1. Curatat teren 5000/mp 9.300mp 46.500.000
2. Plantare gard viu 200.000/mp 350/mp 70.000.000
3. Sapat groapa pt.jacuzzi 50.000/mp 40mp 2.000.000
4. Curatarea arborilor
si arbustilor 100.000/buc 175buc 17.500.000
5. Semanarea gazonului 450.000kg 22x4000mp 39.400.000
6. Ingrasaminte organice
din mranita 20.000kg 400x4000mp
32.000.000
7. Azotat de amoniu 50.000kg 400x4000mp 80.000.000
8. Arbustii plantati in
ghivece 5.000.000/buc 10 buc 50.000.000
9. ghivece 800.000/buc 10 buc 8.000.000
10. Terasa de langa jacuzzi
(se folosesc dale) 3000/buc
20buc/mp 40mp
2.400.000
11. Terasa centrala
(se folosesc dale) 3000/buc
20buc/mp 40mp 2.400.000
12. Terasa de langa
restaurant
(se folosesc dale) 3000/buc
20buc/mp 30mp 1.800.000
13. Alee cu dale 3000/buc
20buc/mp 300mp 18.000.000
14. pergola 300.000/buc 2 buc 600.000
15. Acoperis terasa centrala
Si coloanele 40.000.000 1buc 40.000.000
16. casuta 8.000.000 1buc 8.000.000
17. Labirint (realizat din
placi din tabla zincata) 300.000 buc 10 buc 3.000.000
18. sezlong 2.500.000/buc 50buc 125.000.000
19. Mese 1.000.000/buc 30buc 30.000.000
20. scaune 600.000/buc 120buc 72.000
21. Obiect de catarat 450.000/buc 1buc 450.000
22. Cosuri pt. gunoi 350.000/buc 6buc 2.100.000
23. Saci cu ciment 150.000/sac 20buc 3.000.000
24. Ghivece cu Ficus 1.200.000/buc 20buc 24.000.000
TOTAL 678.150.000LEI
3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR
1. Ficus australis-20 buc
2. Trachycarpus fortunei-5buc
3. Phdenix dactylifera(curmal)-5buc
4. Gard viu-buxus sempervirens
Bibliografie:
Bibliografie:
1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.
Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 2001
2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea
A
Îndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 1998
3. Dagmar Visoiu.
Nota curs de Arhitectura peisagera.
4. Gabriel Szekely.
Nota curs de Planificare peisagera.
5. Maria Bala,
Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 2001
6. Monografia Timisorii.
