Atenuarea poluării fonice de către plantaţiile din spaţiile verzi

               Masele dese de frunziş înterceptează energia fonică a surselor de zgomot, în măsura în care plantaţiile sunt compacte şi dacă se întind pe suprafeţe destul de mari, late.
Cercetarile au arătat că o perdea cu lăţimea de 200-250m poate absorbi zgomotele de pe autostradă reducându-le cu 35-45 decibeli.
              Un şir de arbori, plantaţiile cu puţine exemplare pe suprafaţă, dintre blocuri şi scuaruri reduc zgomotele doar 4-5 decibeli.
               Un relief variat şi alte obstacole duce la rezultate remarcabile pentru reducerea zgomotelor.
Asocierile de acest gen vor fi folosite pentru a proteja localităţile, casele din apropierea căilor de circulaţie importante.

     Protejarea solului
     Plantaţiile masive de arbori şi arbuşti preiau prin sistemul radicular, prin absorţie o parte din poluanţi şi dinamizează excesul unor elemente contribuind la echilibrarea şi fertilitatea solului.Îndepărtarea frunzelor căzute este o practică antiecologică.Pe lângă materia organică vegetaţia imbunătăţeşte porozitatea solului, prin urmare creşte capacitatea de filtrare şi sedimentare.
     Dacă terenul este în pantă, vegetaţia fixează solurile prin eroziunea şi alunecările de teren, folosind specii cu sistem de radăcini profunde şi bine ramificate, specii care drajonează.

Crearea unei atmosfere psihorelaxante

           Vegetaţia, armonia formelor şi culorilor, mirosuri placute, foşnetul frunzelor, graţia, efectul câmpului bioenergetic al plantelor, acţionează asupra starii psihice pozitive a omului.

            Forma columnara are influenţă dinamaică, stimulează elanul, dezvoltă fantezia.Grupurile de arbori columnari inspira sentimente solemne, de măreţie.

            Forma conică stimulează, dinamizează şi activează psihicul. Emoţiile sunt dinamizate dacă ramurile principale sunt îndreptate in sus, ramurile in poziţie orizontală sau pendentă poate acţiona înhibitor.

            Forma sferică constituie un element conservator, menţine o stare psihică normală.

            Forma umbrelată constituie un factor calmant, creând senzaţia de protecţie.

            Forma pendentă şi contur neregulat, imprimă pasivitate, tristeţe, renunţare, constituind un factor cald inhibitor al peisajului.

            Alcătuirea diferită a grupurilor de arbori poate influenţa divers starea psihică.

            Un masiv dintr-o singură specie, de marimea I, de aceeaşi vârstă, inspiră sentimentul de măreţie, de stimulare.

            Grupuri de arbori şi arbuşti cu frunze bogate, contururi pline, bine delimitate creeză impresia de claritate, hotărâre.

             Speciile cu frunziş sărac, cu contur vag, imprecis,creează confuzie.

             Coroanele cu contur variat, plantele cu mai multe tulpini pot avea influenţă dinamizatoare, de nelinişte, de agitaţie.

              Gradul de luminiozitate, nuanţe de culori influenţează starea de psihic. 

              O poiană sau un parter cu flori expus luminii exprimă o stare dinamică de stimulare, o porţiune umbrită este un mediu tipic conservator.

Magnolia

Luisenpark Mannheim

palatul rezidenţial Ludwigsburg,

Blühenden Barock Ludwigsburg

Holiday Park

Dilsberg

             Dozarea de lumină în spaţiile de odihnă trebuie să fie moderată, la cei cu depresie trebuie mai multă lumină.

             Tonalităţile pastelate, luminoase provoacă bună dispoziţie, tentele mai închise deprimă, determinând factori înhibitori ai proceselor psihice.

             Culoarea verde este culoarea cea mai odihnitoare, creează impresia de calm, odihnă, linişte, siguranţă, contribuind la un echilibru psihic.

Render with Artlantis: Artlantis 5.0.2.2 update for Windows users

Render with Artlantis: Artlantis 5.0.2.2 update for Windows users: Abvent has announced an Artlantis 5.0.2.2 update for Windows: Corrects OpenGL changes: freezing preview on Windows platform and slowne...

Amenajari Gradini si Spatii Verzi: CUM SA PLANTEZI TRANDAFIRII TAIATI PE CARE II PRIM...

Amenajari Gradini si Spatii Verzi: CUM SA PLANTEZI TRANDAFIRII TAIATI PE CARE II PRIM...: Nimic mai simplu - Taiati o parte din codita, o curatati de frunze, o infigeti intr-un cartof si plantati cartoful in pamant, lasand codi...

                 Trasarea pe teren a rondurilor, parterelor

       Pentru trasarea pe teren a rondurilor simple se folosesc echerul, sfoara,ţăruşii, ruleta şi compasul de lemn cu braţe de 1,25-1,50m.

       Forme de ronduri mai des intâlnite sunt: cercul, elipsa, ovalul şi figurile compuse înscrise în aceste forme.

       Cercul se trasează pe teren cu ajutorul unei sfori de lungime egală cu raza cercului, al cărei capăt se fixează în centru.

        Pentru a trasa porţiunile interioare ale rondurilor şi platbandelor prevăzute cu plantări în mozaic, este necesar să se execute un plan la scara 1:100 şi un plan de execuţie, în care să fie indicate liniile ajutătoare, legăturile, iar în unele cazuri o sectiune verticală a rondului. Pentru platbande şi borduri este suficient să se traseze o linie de bază faţă de care se duc perpendicularele care se opresc la principalele puncte sau linii ale desenului.

         Când trasarea rondurilor necesită un număr prea mare de linii ajutătoare sau trebuie să se traseze pe teren figuri complicate, este mai bine de ex: o emblemă, este mai simplu să se deseneze contururile figurii pe o hârtie împărţită în pătrate egale. Hârtia se suprapune pe teren, apoi se străpunge cu lamele metalice toate liniile de contur care delimitează diferitele plante de mozaic.

          Trasarea se mai poate face astfel. Se desenează în mărime naturală părţile separate ale desenului cu creta pe un placaj de culoare neagră, apoi se confecţionează un şablon de sârmă după cuiele bătute de-a lungul liniilor principale de contur. Pentru a asigura soliditatea şablonului la transport, acesta se fixează cu sârmă sau cu sfoară pe o ramă de lemn. Şablonul scos din ramă se fixează pe pămînt cu ajutorul unor cârlige, apoi se desenează pe pămant liniile de contur şi se face plantarea.

         

                Idei pentru amenajari de gradini gasiti pe acest link
http://www.pinterest.com/mcmurray1/patio-pool-landscaping-ideas/

Bolile plantelor

        

          
      Bolile plantelor sunt grupate in două mari categorii.

1.- Boli infecţioase sau parazitare care sunt provocate de un agent fitopatogen. După natura acestui agent, bolile pot fi:  -viroidoze, produse de viroizi;

                    -viroze, cauzate de virusuri;

             Întâlnim mozaicul alb al gladiolelor, mozaicul castraveţilor, mozaicul frunzelor de lalea, dungarea albastră a lalelelor etc. 

                    -microplasmoze, produse de microplasme; Înverzirea plantelor

              -bacterioze, provocate de bacterii; La lalea intâlnim cancerul bacterian, mucegaiul cenuşiu, fuzarioza lalelelor; La Trandafir -cancerul coletului.

Pentru combaterea bacteriozei folosim: Champion, Alcupral, Funguran, Dithane M45, Bavistin, Rovral.

                    -micoze, determinate de ciuperci patogeni cum ar fi: pătarea brună a florilor, pătarea şi uscarea frunzelor, făinarea, rugina alba, putregaiul, etc. Aceste micoze se tratează cu: Dithane M 45, Captadin, Folpan, Systhane 0,1%, Rubigan, Benlate, Derosal, Metoben, Topsin NF 44, Topsin M 70. Produse biologice pentru putregaiuri: Trichodex 25 WD.

2.-Boli neinfecţioase, neparazitare sau fiziologice în care tulburările sunt produse de factori interni sau externi.

Principalele modificări structurale sau anatomomorfologice produse de agenţi patogeni plantelor sunt urmatoarele:

Mozaicul. -este un caz particular de pătare foliară caracterizat prin alternanţă de pete de culoare verde mai închis cu verde mai deschis, verde gălbui sau galbenă. Apar frecvent in cazul virozelor. Acesta poate fi combatut cu: Dithane M45, Polyram DF, Combi, Captadin.

Cloroze sau ingălbeniri ale unor organe care în mod obişnuit sunt verzi. Acestea pot avea etilogii diferite; în cazul clorozei parazitare petele de decolorare sunt progresive.

Necrozele reprezintă porţiuni de ţesut necrozat de dimensiuni variabile, ca urmare a atacului agenţilor patogeni sau datorită acţiunii unor factori fizici sau chimici.

Antracnozele sunt necroze adâncite, cufundate in substrat, delimitate sau nu de chenar. În dreptul petalelor se formeaza fructificaţiile ciupercilor.

Ciuruirile este o fază avansată de pătare foliară urmată de necroză şi apoi desprinderea ţesutului mortificat.

Putrezirile  reprezintă dezorganizări profunde ale ţesuturilor care se transforma intr-o masa moale, în cazul putrezirii umede sau într-o masa tare în cazul putrezirii uscate.

Pentru combaterea putregaiului putem folosi : Dithane M45, Polyram, Systane C, Rovral, Ronilan, Sumilex.

La putregaiul cenuşiu combaterea se face cu: Rovral, Ronilan, Sumilex.

În cazul putregaiului  galben al bulbilor de zambilă tratamentul se face prin scufundarea bulbilor in soluţie de fungicide: Polyram, Bavistin, Dithane, Topsin, Metoben.

Mumificaţiile   constituie un caz particular de putregai frecvent întâlnite la fructele pomilor fructiferi şi care evolueaza de la un putregai umed la unul uscat, caracterizat prin zbârcirea, uscarea şi screlozarea fructelor.

Ofilirea (veştejirea). Se manifesta prin pierderea turgescenţei unor organe sau plantei intregi. Ofilirea pot avea cauze parazitare sau fiziologice, cum ar fi lipsa apei din sol, călduri excesive, ofilirile patologice sunt ireversibile.

Deformarile de organe sunt simptome care se caracterizează printr-o alterare a formei şi se manifestă prin răsuciri, încreţiri, băşicări, asimetrie.

Nanismul se manifestă prin reducerea în dimensiuni a tuturor organismelor plantei. Este un caz particular de atrofiere care cuprinde plante intreagă.

Hipertrofii se caracterizează printr-o creştere în dimensiuni a unui organ sau ţesut, ca urmare a înmulţirii celulelor uneori putand să apară organe noi.

Distrugeri de organe. Simptomul apare în cazul dezvoltarii agentului patogen în organele atacate, iar distrugerile pot fi totale sau partiale.

Înlocuiri de organe.Simptomul se manifestă prin înlocuirea unui organ al plantei cu un organ al agentului patogen (sclerot).

Eflorescenţa sau gazonul reprezintă un puf fin de culoare albă, cenuşie sau violacee, format din fructificaţiile asexuate ale ciupercii, în dreptul petelor de pe organele atacate, la bolile care poartă denumirea de mane.

Făinarea este simptomul specific bolilor cu acelaşi nume, cauzate de ciuperci ectoparazite care se dezvoltă pe organele aeriene ale plantelor printr-o pâslă albă-cenuşie, apoi pulverulentă cu sau făra puncte brune- negricioase.

                            Făinarea trandafirului se tratează cu Metoben, Topsin, Karatane, Saprol, Systane, Mirage.

                           Pentru combaterea făinarii la liliac folosim: Schavit, Bavistin, Benlate, Karathane.

                           La făinarea hortensiei aplicam cu: Topsin, Metoben, Bavistin, Tilct, Mirage.

                           Făinarea frunzei de Begonia tratam cu : Afugan, Karathane,Nimrod.

Pustule, sori sunt aglomerari de spori la bolile numite rugini. Se cercetează la acest simptom; forma pustulelor, culoarea, dispunerea, dacă pustulele sunt sau nu acoperite de epiderma, modul de rupere al epidermei, dacă sunt izolate sau confluiente, aspectul suprafeţei.

                            Pentru combaterea ruginii folosim: Polyram combi, Polyram DF, Bumber, Tilt.

                            La rugina Trandafirului putem folosi : Saprol, Systane, Mirage, Schavit, Polyram.

                             Rugina zambilelor se trataează cu Plantvax, Topsan 100.